„Misterul vieții nu este o problemă ce trebuie rezolvată, ci o realitate ce trebuie experimentată.”
În Ierusalim fiecare clădire, grădină, fiecare pietricică are o încărcătură istorică și religioasă deosebită. Cu peste 1000 de sinagogi, zeci de moschei și peste 150 de biserici, orașul copleșește prin multitudinea de obiective religioase pe care le putem vizita.
Unul dintre cele mai importante locuri de pelerinaj pentru creștinii din întreaga lume este Biserica Ortodoxă a Învierii. Aceasta mai e numită și Biserica Sfântului Mormânt, aici aflându-se mormântul Mântuitorului. Sfântul Mormânt este locul unde se întâlnesc cele trei biserici (ortodoxă, coptă şi catolică). Pentru a fi evitate disputele dintre confesiuni, s-a realizat o delimitare a drepturilor fiecăreia asupra zonei, precum şi un statut de funcționare a bisericii și a locurilor pentru închinare din Ţara Sfântă.
Considerat cel mai sfânt loc de pe pământ, aici s-au întâmplat cele mai mari minuni ale creștinătății, ce continuă și în zilele noastre. Biserica este locul în care, înainte de Paști, în Sâmbăta Mare, în timpul Vecerniei Mari, dupărugăciunile preotului şi ale credincioșilor de toate confesiunile, din cupola bisericii coboară Lumina Sfântă, care mai apoi e trimisă în toate colțurile lumii pentru a aduce pace și bunăstare pe pământ.
Ne îndreptăm pașii către cel mai vizitat loc din Ierusalim: Zidul Plângerii. Denumit astfel datorită obiceiului evreilor de a veni aici și de a deplânge distrugerea Templului Sfânt. Acesta este cel mai vizitat loc de către pelerini și turiști deopotrivă, veniţi aici din toate colțurile lumii. Zidul Plângerii are o semnificație deosebită, aceasta fiind singura parte păstrată din Templul lui Solomon.
Ne alăturăm și noi celor 6 milioane de vizitatori ce vin anual pentru a se ruga la Zidul Plângerii, majoritatea spunându-și rugile cu voce tare, în diverse limbi. Evreii care vin aici, dar și cei de alte confesiuni, obișnuiesc să scrie scrisori cu dorințele lor, pe care le plasează plini de speranță și credință în crăpăturile zidului. Iar de 2 ori pe an, în preajma Paștelui și a Anului Nou Evreiesc (care este sărbătorit toamna) un rabin desemnat și câteva ajutoare special alese scot hârtiile cu dorințe din crăpături și le îngroapă pe Muntele Măslinilor.
De aici mergem să admirăm splendida moschee Cupola Stâncii, cea mai veche construcție islamică funcțională. Aceasta este ridicată peste piatra în preajma căreia, conform tradițiilor islamice, Profetul Mohamed urcase într-o lungă călătorie de noapte către Rai, în anul 621 DH, alături de îngerul Jibril.
Spre finalul călătoriei ne îndreptăm către Muntele Măslinilor, munte pe care l-a parcurs Mântuitorul la intrarea Sa în Ierusalim, unde vom descoperi Capela Înălțarea Domnului, locul din care Domnul Iisus Hristos s-a Înălțat la cer. Totaici se află Grădinile Ghetsimani, acolo unde Hristos, înainte să fie Răstignit, s-a rugat Tatălui ceresc.
Spre înserate, de pe Muntele Măslinilor vom admira cum apune soarele peste întreg Ierusalimul: peste zidurile ce înconjoară Cetatea Sfântă, Muntele Sion, Muntele Templului.
Dar pentru că şi bucătăria ne ajută să înțelegem specificul cultural al unei țări pornim într-o altfel de călătorie, una culinară.
Ceea ce a devenit astăzi cunoscut sub numele de bucătărie israeliană, reprezintă, de fapt, un amalgam delicios între specificul culinar al Africii de Nord (Maroc, Libia, Tunisia, Algeria), al vecinilor săi din Orientul Mijlociu (Liban, Yemen, Irak), al țărilor mediteraneene, și, nu în ultimul rând, al tradițiilor culinare aduse de evreii întorși în Țara Sfântă din toate părțile lumii unde se stabiliseră.
Ținând cont de faptul că în Israel evreii sunt populația majoritară (peste 75%), nu putem vorbi de bucătăria israeliană fără a aminti de ansamblul regulilor de alimentație evreiești, numite Cușer. Printre numeroasele legi care fac parte din cușer sunt interdicțiile cu privire la consumul de animale „murdare” (cum ar fi carnea de porc, fructele de mare, atât moluște, cât și crustacee, și cele mai multe dintre insecte, cu excepția anumitor specii de lăcuste). De asemenea, legile evreiești interzic amestecarea cărnii și a lactatelor. Iar sacrificarea mamiferelor și a păsărilor se face în conformitate cu un proces cunoscut sub numele de shechita.
Vă urez Poftă Bună și vă doresc să aveți întotdeauna curiozitatea și dorința de a călători, fie uneori doar imaginar.