Madeleines

„Dar chiar în clipa în care înghiţitura amestecată cu firimiturile prăjiturii îmi atinseră cerul gurii, am tresărit, atent la lucrul extraordinar care se petrecea cu mine”, aşa descrie Marcel Proust în romanul Swann senzaţia pe care ţi-o oferă celebrii biscuiţi madeleines.

Originea acestor biscuiţi ne trimite la unul dintre banchetele regale franceze din secolul al XVIII-lea. Anume pentru un astfel de banchet, una dintre servitoarele Ducelui de Lorena, Stanislas Leczinski, a inventat aceşti biscuiţi în formă de scoică, ce au fost extrem de apreciaţi de către invitaţi. Iar fiica ducelui, căsătorită cu Ludovic al XV-lea, a dus reţeta biscuiţilor chiar la curtea regală, aceştia devenind, în scurt timp, foarte populari la Versailles. Madeleine Paulmier se numea servitoarea care a inventat aceşti biscuiţi delicioşi, ce-i poartă numele.

Ingrediente:

100 g de făină

½ de linguriţă de praf de copt

2 ouă (la temperatura camerei)

2 linguriţe de esenţă de vanilie

coaja rasă de la o lămâie

70 g de unt, topit şi răcit

Într-un bol mestecăm făina cu praful de copt. Batem ouăle cu zahărul, apoi adăugăm esenţa de vanilie şi coaja de lămâie rasă. Amestecăm, cu ajutorul unui mixer sau a unui tel, ouăle cu făina, apoi turnăm untul topit, amestecând încontinuu cu mixerul.

După ce s-a omogenizat aluatul, acoperim bolul cu folie alimentară şi-l dăm la frigider pentru aproximativ 20 de minute.

Acum vine partea „problematică”, eu nu am forma specială în care se coc aceşti biscuiţi (tavă teflonată, cu forme de scoici), aşa că vă propun să improvizăm, coacem biscuiţii în forme pentru brioşă sau în forme pentru tarte, cât mai mici. Iar dacă formele sunt foarte adânci, nu le vom umple, pentru că facem totuşi biscuiţi, şi nu brioşe sau checuri.

Ungem formele alese (sau dacă avem una specială pentru madeleines, cu atât mai bine) cu unt şi turnăm în ele câte o lingură din compoziţie (avem grijă să nu le umplem, pentru că acestea cresc).

Dăm formele în cuptorul preîncălzit şi le lăsăm aproximativ 10 minute, la temperatura de 200 de grade. Sunt gata atunci când marginile au devenit aurii, iar deasupra s-au umflat uşor. Le scoatem din tavă, iar când s-au răcit le pudrăm cu zahăr.

Servim madeleines la micul dejun, cu o cană de ceai negru, sau seara cu un pahar de şampanie.